Traditii si obiceiuri romanesti de Boboteaza

Boboteaza (sau Botezul Domnului) este sarbatorita de catre crestin-ortodocsi la inceputul anului, pe 6 ianuarie. Boboteaza reprezinta botezul Mantuitorului Iisus Hristos in apa Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul. Obiceiurile de Boboteaza incep anul acesta inca de duminica, 5 ianuarie, cand este ajunul Bobotezei.

"Boboteaza reprezinta incheierea ciclului asa-numitelor 12 zile ale sarbatorilor de iarna, care incep pe 24 Decembrie in Ajunul Craciunului. In limba greaca, cuvantul Boboteaza este supranumit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin Aratarea Domnului, si anume a Sfintei Treimi", se arata in Calendarulortodox.ro. Pe langa semnificatia crestina, Boboteaza are multe traditii si obiceiuri in folclorul romanesc. 

Traditii si obiceiuri de Boboteaza
In Ajunul Bobotezei, preotul vine si sfinteste casele cu apa sfintita la Liturghia din acea dimineata. Cei care tin post negru, il asteapta pe parinte pentru a bea din agheasma cu care se stropeste si caminul. In unele zone, ca de exemplu in Bucovina, preotul este pus la masa si cinstit cu 12 feluri de mancare. In alte parti, preotului i se dau bani, iar copiilor care il insotesc cu clopotei, nuci si covrigi.

Ajunul zilei de Boboteaza (5-6 ianuarie) este considerat favorabil farmecelor si descantecelor, asa ca femeile obisnuiesc sa isi ia masuri de precautie.
Dimineata, cenusa din soba si gunoiul din casa sunt stranse si pastrate pana primavara, cand sunt aruncate peste camp pentru ca acesta sa rodeasca din belsug.
In ziua de Boboteaza, se spune ca toate apele se sfintesc, de aceea nu este bine sa se spele rufe. Dupa slujba, preotii merg la cea mai apropiata apa si arunca in ea o cruce de lemn. Mai multi baieti si barbati se arunca sa aduca inapoi crucea.
In satele din nordul tarii, datina spunea ca sarbatoarea Bobotezei este mai mult dedicata femeilor. Asa ca acestea se strangeau la una dintre ele acasa, aduceau alimente si bautura, apoi cantau si jucau toata noaptea. Dimineata, ii duceau pe barbatii intalniti in cale la rau si ii amenintau ca ii arunca in apa.

In unele sate din Moldova, in Ajunul Bobotezei, cand preotul umbla din casa in casa pentru a sfinti locuintele crestinilor, sosirea acestuia este vestita de grupuri de copii care merg inaintea lui pe la casele creştinilor si striga de trei ori "Chiraleisa!". Ei primesc in schimb mere, nuci si prajituri. Chiraleisa este un termen de provenienta greceasca (vine de la Kyrie Eleison) si inseamna "Doamne miluieste".
In alte zone, se spune ca tinerele fete isi viseaza ursitul daca pun sub perna un fir de busuios si isi leaga de inelar o ata rosie. De asemenea, cele care aluneca pe gheata in ziua de 6 ianuarie sunt sigure ca se vor marita in decursul acelui an. 

Sarbatoarea Sfantul Ioan Botezatorul
In trecut, Boboteaza si Ioan Botezatorul erau celebrati intr-o singura sarbatoare. Astazi, Biserica Ortodoxa consemneaza Soborul Sfantului Ioan Botezatorul pe 7 ianuarie. In Transilvania si Bucovina, exista obiceiul "udatului Ionilor". Toti baietii cei care poarta acest nume sunt dusi cu alai prin sat pana la rau, unde sunt scaldati si purificati. De asemenea, sarbatoritii dau o petrecere cu lautari si isi pun la poarta un brad impodobit.