BNR plafonează dobânzile IFN și introduce condiții dure de funcționare, pentru a evita supraîndatorarea populației. Unele instituţii intră sub supravegherea băncii centrale

Banca Naţională a României a aprobat modificările la regulamentul 20/2009 şi va impune instituţiilor financiare nebancare costuri uriaşe cu capitalul în cazul în care depăşesc anumite limite ale dobânzilor la creditele de consum, susțin surse citate de Profit.ro.

 ___________________________________________________________________________

Totodată, BNR vrea să treacă sub supraveghere directă mai multe IFN, schimbând condiţiile prin care sunt obligate să intre în Registrul special de evidenţă.

Potrivit surselor citate, unele companii reuşeau să se ferească de supravegherea prudenţială a băncii centrale prin transferarea creditelor sub pragul legal înaintea perioadelor de raportare.

Consiliul de Administrare al BNR a aprobat modificarea regulamentului în şedinţa de marţi, a confirmat pentru Profit.ro Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, care a adăugat că a fost păstrată forma din proiect, în linii mari.

 

Modificările impun o pondere la risc de 1000% pentru creditele cu o dobândă anuală efectivă mai mare de 200% (în lei) cu scadenţa de până la 15 zile, pentru cele cu o dobândă mai mare de 100% cu scadenţa iniţială între 16 şi 90 de zile şi pentru cele care depăşesc de 10 ori rata dobânzii Lombard (3,25% în prezent), adică peste 32,5% pentru scadenţe peste 90 de zile.

Multe dintre instituţiile de credit nebancare ce oferă împrumuturi pe termen scurt practică rate ale DAE peste acest nivel (chiar de câteva mii la sută în unele cazuri), chiar dacă rata de dobândă nominală este sub prag. 

 

Motivul este acela că DAE include şi comisioanele şi are o valoarea mai mare cu cât creditul este pe o scadenţă mai scurtă.

Decizia BNR duce la plafonarea de facto a dobânzilor, în condiţiile în care instituţiile de credit ar trebui să pună capital mai mare de 10 ori decât suma acordată în cazul în care depăşesc limitele descrise mai sus.

IFN care lucrează cu persoanele fizice vor trebui să-şi regândească afacerile şi să selecteze mai atent clienţii pe care îi finanţează.

Unele instituţii care acordă credite de valori mici nu recurg la executări silite în caz de neplată şi acoperă pierderile prin dobânzile ridicate. De cealaltă parte, românii cu nevoi financiare stringente şi care nu pot apela la bănci fie pentru că au veniturile la negru sau sunt înscrişi în Biroul de Credite cu istoric negativ ar putea găsi mai greu finanţare, chiar dacă ar fi dispuşi să plătească dobânzi mai ridicate.

BNR susţine că măsura este necesară pentru că sectorul IFN a crescut în ultimii ani şi pentru că dobânzile ridicate ar duce la supraîndatorarea unui segment vulnerabil al populaţiei.

“Pentru a administra riscurile ce apar ca urmare a promovării de produse de creditare pe termene scurte, de valori reduse, cu costuri relativ ridicate, suportate de debitori, accesate cu preponderenţă de segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente, a fost propusă includerea în Registrul special a instituţiilor financiare nebancare care utilizează aceste modele de afaceri, în funcţie de unele praguri de semnificaţie ale costurilor suportate de debitori (DAE)”, se arată într-o scrisoare semnată de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi adresată lui Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

 

Citiți mai multe detalii pe www.profit.ro.